totul despre cainii nostrii ..   ACASA   CAUTA   CONTACT 
 

   Home
   Forum
   Links

Cauta pe site
 publicitate
 Poll


Esti de acord cu interzicerea rasei PIT BULL in Romania ?



NU!

CATEGORIC DA !

Ma doare'n 14 de ei ..



Posted by admin
Votes: 103
Previous polls

 Latest Forum Posts
Posted by boy
Albastru de metilen este unul dintre cele mai folo[more ...]
10 Jun : 07:39

Posted by boy
In cazul in care doriti sa va cumparati un caine s[more ...]
10 Jun : 07:32

Posted by admin
nu vand la orisicine doar la cunoscatori !
09 Jun : 22:20

Posted by admin
poze noi cu amandoi botosi :) in poze apare si "ra[more ...]
30 Mar : 13:26

Posted by admin
din linia BOT BOTOS vi-l prezint pe BRUTUS cap de [more ...]
29 Mar : 22:38

Posted by admin
a venit iarna si bot a facut cunostinta cu neaua c[more ...]
22 Feb : 16:01

Posted by admin
CRESTEREA PREPELITELORINTROUDCEREDomesticirea si c[more ...]
01 Feb : 12:06

Posted by admin
Creşterea curcilor de performanţăAvantajele creşte[more ...]
01 Feb : 11:56

Posted by admin
www.amstaffdog.comCRESTEREA CIUPERCILOR COMESTIBIL[more ...]
01 Feb : 11:50

Posted by admin
CRESTEREA CAPRELORCARPATINADescriere:talie medie; [more ...]
01 Feb : 10:58

 Forums
totul despre cainii nostrii .. :: Forums :: Afaceri subventionate de catre UE si statul Roman :: Fermele de facut bani ! Animale subventionate
 
<< Previous thread | Next thread >>
cresterea caprelor
Moderators: admin
Author Post
admin
Wed Feb 01 2012, 10:58AM


Registered Member #1
Joined: Tue Sep 20 2011, 02:14PM
Posts: 22
CRESTEREA CAPRELOR

CARPATINA

Descriere:talie medie; culori diferite; par lung; coarnele sunt prezente la ambele sexe dar se intalnesc si exemplare fara coarne; uger slab; este de talie medie cu o mare variabilitate a conformatiei si taliei in functie de zona in care se gaseste; mare variabilitate de culori; rasa foarte rezistenta la conditiile de mediu,nepretentioasa la intretinere.
Greutate medie :kg F si kg M
Precocitate :prima fatare la 2 ani
Prolificitate : buna 1-2 iezi
Productivitate :200 - 250 l, cu maxima de 800 l si un procent de grasime situat intre 4,5 - 6,5%, cu maxima de 10%

ALBA DE BANAT

Descriere:talie; culoare; par scurt; fara coarne; uger;
Greutate medie :kg F si kg M
Precocitate :
Prolificitate :buna 1-3 iezi
Productivitate :500l cu maxima de 900 l, si un procent de grasime situat intre 3,5 - 5,5%, cu maxima de 8%

SAANEN

Descriere: talie; culoare; par scurt; coarne; uger bine dezvoltat simetric cu aptitudini pentru muls mecanic; talie medie spre mare; culoare alba; fara coarne:
Greutate medie :65kg F si kg M
Precocitate :
Prolificitate : foarte buna 2-3 iezi

Productivitate :l cu maxima de l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de %

ALPINA FRANCEZA

Descriere:talie; culoare; par; coarne; uger;
Greutate medie :55-60kg F si kg M
Precocitate :
Prolificitate :
Productivitate :l cu maxima de l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de %

ANGORA

Descriere:talie mica; culoare alba; principala productie este parul foarte fin din care se face MOHAIRUL; coarne prezente la ambele sexe; uger salb dezvoltat; rasa sensibila;
Greutate medie :kg F si kg M
Precocitate :
Prolificitate :100% slaba 1 rareori 2 iezi
Productivitate :l cu maxima de l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de %

TOGGENBURG

Descriere:talie medie; culoare; par scurt sau mediu; coarne; uger;
Greutate medie :55kg F si kg M
Precocitate :
Prolificitate :
Productivitate :l cu maxima de l, si un procent de 3,7% grasime

INTRETINERE
EXTENSIV pe pasune
Planificarea si organizarea pãsunatuluiDupã o primã sarjã de pãsunat primãvara, la care se adaugã cositul, însilozatul sau trecerea altor animale parcelele intrã pe rând în repaus pentru refacerea ierbii. Caprele sunt lãsate mai multe sãptãmâni pe aceeasi pãsune (30-45 zile) si mãnâncã iarba precoce, scurtã apoi pe mãsurã ce iarba va creste parcelele se micsoreazã: de exemplu la 100 capre sunt necesare 10 ha în martie si numai 3 ha în aprilie.Pãsunatul poate fi fãcut pe parcele evitându-se mai mult de 3 treceri pe aceiasi parcelã (pãsunat rotativ) sau se poate pãsuna timp de 70 zile pe aceeasi pãsune (pãsunat continuu).
Este greu de apreciat numãrul de capre la hectar pentru o anumitã perioadã, aceasta depinzând de tipul de sol, fertilizare , climat.
În perioada de crestere maximã a ierbii, încãrcãtura pe pãsune variazã între 20-40 capre /ha. Decizia în estimare este datã de datele oferite în urma mãsurãrii ierbii si aspectului covorului vegetal. În general pe pãsuni naturale (preerii) sau artificiale se practicã urmãtoarea încãrcãturã:
-pãsuni cu un potential foarte mare, fertilizate cu azot, 50-100 unitãti la ha primãvara: 15 capre/ha când iarba este micã si 35-45 capre /ha în timpul perioadei de crestere masivã a ierbii (aprilie- mai);
-pãsuni de pe terenuri slabe sau fertilizate putin: 8-10 capre/ha la început si 25 capre/ha în apogeul pãsunatului.
Trecerea de la stabulatie la pãsune cu respectarea tranzitiei alimentare
Iesirea la pãsune dupã perioada de stabulatie reprezintã pentru capre o dublã bulversare: schimbarea habitatului si schimbarea regimului alimentar.
Trecerea de la un regim hibernal pe bazã de furaje uscate (80-90% substantã uscatã) la iarba foarte apoasã (85% apã), bogatã în azot solubil, determinã o schimbarea a florei ruminale. Pentru adaptarea florei ruminale este necesarã integrarea progresivã a noii ratii. Astfel, o tranzitie prea rapidã conduce la o accelerare a tranzitului digestiv si cresterea riscurilor sanitare (diaree, tetania de ierbã).
În prima zi caprele nu vor pãsuna decât câteva ore în mijlocul zilei, apoi ziua întreagã si abia mai târziu si noaptea. Caprele sunt sensibile la umiditate dar nu sunt sensibile la frig uscat, în mãsura în care pot dispune de un refugiu pentru apãrarea împotriva ploii.

Iarba tânãrã de pe pãsune, bogatã în apã, azot si potasiu este sãracã în celulozã si magneziu; tranzitul digestiv este accelerat limitând absorbtia magneziului în intestin. Solutia ar fi de a se administra complementar furaje grosiere la jgheab.
O bunã tranzitie alimentarã dureazã aproximativ 3 sãptãmâni, timp în care papilele si populatia microbianã din rumen se adapteazã noilor conditii de alimentatie.
Aceeasi recomandare este valabilã si când caprele sunt scoase la pãsune mai târziu. Se va creste progresiv ratia de masã verde: în prima sãptãmânã o treimeiarbã si douã treimi din ratia veche, în a doua sãptãmânã ratii egale, în a treia sãptãmânã douã treimi masã verde si o treime ratia veche.
SEMIINTENSIV-IITENSIV-intretinerea se realizeaza in adaposturi prevazute cu distribuitor automat de furaje, care alimenteaza caprele de 4 ori /zi la orele 9, 11, 14 si 19
MULSUL mecanizat la conducta cu tanc de racire a laptelui
FURAJE
In general caprele nu sunt pretentioase la furajare in alimentatia lor intrand o gama variata de furaje asigurand un grad ridicat de valorificare ale acestora
FURAJE GROSIERE: fanuri
FURAJE SUCULENTE: iarba, frunze, lucerna, trifoi,
CONCENTRATELE: porumb, grau, orz, secara, mazare furajera, reprezentate fie ca amestecuri de graunte sau brichete furajere
APA: la discretie
REPRODUCTIE
Comportamentul sexual
În zonele tropicale şi subtropicale, unde vegetaţia se găseşte din abundenţă, estrul (căldurile) se manifestă la capre pe tot parcursul anului. Nu acelaşi lucru se întâmplă în regiunile cu climă temperată, cum este şi cazul ţării noastre, unde activitatea de reproducţie se împarte în două sezoane strâns legate de durata zilei lumină. Sezonul principal este cel de toamnă, când lumina descreşte până la atingerea raportului de 1:1 între zi şi noapte, iar cel secundar este primăvara când lumina creşte ca durată pentru a ajunge la acelaşi raport.

Durata ciclului estral este de aproximativ 20-22 de zile la caprele din Europa şi mult mai variabilă, 18-24 zile, la cele din Africa. Ciclul scurt de 5-7 zile poate să apară (foarte rar) la tineret şi la caprele supraovulate în vederea producerii şi recoltării de embrioni..
Estrul sau căldurile propriu-zise se manifestă într-o perioadă de timp ce variază între 24 şi 72 ore (3 zile) la caprele mature. Principalele semne sunt: voce „plângăcioasă”; scade pofta de mâncare; scade drastic producţia de lapte; urinări frecvente; salt pe alte capre; se plimbă neliniştite prin ţarc şi caută o cale de a ajunge la ţap sau rămân lângă gardul despărţitor; mişcă viguros coada pentru a împrăştia hormonii produşi de tractusul reproductiv al căror principal rol este de a atrage ţapul; din vulva tumefiată (mărită în volum şi de culoare roşiatică) se scurge un lichid limpede care către sfârşitul estrului devine albicios şi mai opac. Ovulaţia are loc cu puţin timp înainte de sfârşitul estrului.
Pentru depistarea caprelor în călduri se poate utiliza un ţap încercător sau se poate recurge la un truc. Pregătim din timp o bucată de material absorbant cu care ştergem bine gâtul unui ţap pentru a imprima mirosul acestuia. Când presupunem că o capră ar fi în călduri îi asigurăm accesul într-un spaţiu în care plasăm materialul pregătit anterior (îl putem înfăşura în jurul unui copac). În cazul în care capra manifestă interes pentru mascul, ea va căuta materialul după miros şi va pufăi pe nări.
Comportamentul sexual al ţapilor este strâns legat de cel al caprelor. Astfel, în afara sezonului de montă, libidoul şi calitatea spermei sunt mai reduse în timp ce prezenţa caprelor în călduri stimulează ţapul care în scurt tip va fi gata să efectueze monta.
Comportamentul şi mirosul de ţap în timpul sezonului de montă este un alt aspect „notoriu” ce caracterizează specia caprină. Mirosul este determinat în principal de urină şi glandele sebacee:
• când este stârnit (deranjat) ţapul urinează repetat stropindu-şi botul, gâtul şi membrele anterioare după care ridică capul, cască gura şi încreţeşte buzele şi nasul într-un „rânjet” specific;
• glandele sebacee situate la baza coarnelor sau a cozii, produc în timpul sezonului de montă o substanţă identificată ca fiind 6 trans nonenal cu miros foarte puternic. Aceste glande conţin feromoni al căror principal scop este de a-şi marca prezenţa şi de a induce estrul la capre. Mirosul de ţap nu va staţiona numai în adăpost ci “va pluti” în toată ferma, se va impregna în haine şi chiar în lemnul mobilierului sau al altor obiecte din casă, dacă aceasta este foarte apropiată de fermă.
În timpul sezonului de montă ţapii sunt foarte activi şi pot ataca persoanele cu care vin în contact. Un ţap adult poate lovi practic din orice poziţie (nu este nevoie de avânt), producând răni grave. Trebuie avut în vedere faptul că forţa loviturii este foarte mare mai ales dacă se ridică pe membrele posterioare, iar în cădere împinge cu toată greutatea corpului (100-130 kg). Mulţi crescători începători vor fi cu adevărat şocaţi când iedul jucăuş creşte rapid şi se transformă într-o „bestie” care va pune botul şi limba sub jetul de urină provenit de la femele sau va urina pe propria barbă şi membrele anterioare. Acesta este de fapt un comportament natural, dificil de acceptat de cei care vin în contact cu masculul. Se poate afirma că un ied mult îndrăgit pierde mulţi prieteni când depăşeşte acest stadiu.
De obicei, ţapii care montează într-o turmă sunt selectaţi după criterii ca: vârstă, mărime şi prezenţa coarnelor, pentru a le acorda tuturor şanse egale în luptele care vor apărea curând între ei. Un ţap poate fi utilizat restricţionat pentru reproducţie chiar înainte de vârsta de un an, distribuindu-i-se 10-12 capre. Un ţap matur poate monta peste 100 de capre pe an, prin montă naturală liberă şi mult mai multe prin însămânţare artificială.
La apropierea de o capră în călduri ţapul se orientează spre trenul posterior, miroase urina, după care se poziţionează oblic cu pieptul spre trenul anterior al caprei. Ţine capul şi gâtul drept sau îl întinde până la pământ, loveşte solul cu membrele anterioare, evidenţiază limba şi scoate sunete caracteristice. Rareori o loveşte.
Dacă capra acceptă, în scurt timp ţapul efectuează saltul şi monta propriu-zisă. Actul copulator are o durata de cca. 10 secunde. Un ţap adult poate efectua 10-15 monte/zi.

MONTA NATURALÃ
Pregãtirea tapilor si caprelor în vederea campaniei de reproductie
TAPII - trebuie sã fie în stare de întretinere foarte bunã, realizatã în urma unei alimentãri suplimentatã cantitativ si calitativ cu douã luni înainte de începerea montei (sau colectarea de material seminal), altfel, în perioada de montã apetitul lor sexual (libidoul) se diminueazã.Este necesarã o examinare prealabilã a testiculelor prin palpare de cãtre un specialist, pentru detectarea unor eventuale defecte, tare si eliminarea de la reproductie a tapilor respectivi sau folosirea lor pentru detectarea cãldurilor la capre, dupã ce sunt castrati sau prevãzuti cu un sort abdominal (tapi încercãtori)CAPRELE. Existã o corelatie înte greutatea corporalã si fertilitatea caprelor: o supralimentatie temporarã înainte de montã dã rezultate bune.IEDUTELE trebuie sã aibã 50-60% din greutatea unei capre adulte (din rasa respectivã) pentru a fi date la montã, altfel cresterea lor este curmtã si întreaga viatã a caprelor este compromisã. Înainte cu trei sãptãmîni de începerea campaniei de reproductie este bine sã se procedeze la o deparazitare a animalelor si sã li se administreze un aport de vitamine A, D3, E.
Sezonalitatea reproductiei
Reproductia caprinelor este determinatã de interactiunea genotip/ mediu (în spedial fotoperioadã-durata zilei, de asemenea si alimentatia, temperatura, factori sociali). Sezonul sexual al caprelor în zona noastrã este septembrie-martie (în zile scurte) în restul timpului caprele fiind in anestru si anovulatie (în zile lungi).Durata normalã a ciclului sexual la caprã de 21 zile, este acompaniat de ovulatia care intervine la 30-36 ore dupã debutul estrului. La rasele sezoniere întoarcerea în ciclu (cãlduri) nu se produce decât în sezonul sexual.
DETECTAREA CALDURILOR: Comportamentul caprelor se modificã la intrarea în cãlduri: devin nervoase, se agitã, behãie, îsi miscã frecvent coda, vulva se congestioneazã si se observã o scurgere de mucus, încalecã alte capre si acceptã sã fie încãlecate, apetitul alimentar scade, se imobilizeazã într-o posturã caracteristicã. Introducerea unui tap cu sort abdominal sau vasectomizat este cea mai bunã metodã de detectare a caprelor în cãlduri cu conditia ca ele sã fie imediat însemnate.
Tipuri de montã naturalãMetoda liberã, fãrã control este cea mai rãspânditã si constã în mentinerea în permanentã în turma de capre a unui numãr de tapi, i se mai spune si metoda „în harem”.Avantaje: se obtine un procent bun de fertilitate si este foarte comodã pentru crescãtori.Numãrul inconvenientelor este mai mare:
-dacã în turmã sunt si iedute, acestea vor fi montate chiar dacã sunt subponderale, (nu au 50-60% din greutatea de adultã) deoarece la 5-6 luni ele sunt practic active sexual;-sunt riscuri de consancvinizare (tapul îsi monteazã propriile fiice, mamã);

-imposibilitatea realizãrii unui program de ameliorare si selectie din lipsa împerecherilor dirijate; -nu se va sti data montelor si deci, nici a fãtãrilor.Monta liberã dar controlatã: constã în lotizarea caprelor si repartizarea unui anumit tap la 20-25 capre identificate dupã numãrul matricol; în acest caz iezii rezultati si crotaliati vor avea o origine precisã. Este o metodã foarte bunã de reproductie dirijatã care rãspunde unui program de selectie si ameliorare, dar este greu de realizat, necesitã spatiu pentru lotizarea animalelor, fortã de muncã. Se poate practica în sistemele intensive de crestere a caprelor, numai în stabulatie fiind excluse din sistemul extensiv sau semi-intensiv.Monta la mânã - constã în împerecherea separatã a unui tap cu o caprã; în acest fel se înregistreazã exact nu doar numãrul matricol dar si data montei si deci a fãtãrii, permitând o mai bunã organizare a muncii.
DESEZONAREA REPRODUCTIEI CAPRINELOR FÃRÃ TRATAMENTE HORMONALE
In Franta, livrarea laptelui cãtre unitãtile procesatoare are loc numai în perioada primãvarã-varã, toamna fiind sezon mort pentru procesatori. Acestia din urmã însã au nevoie de materie primã (lapte) pe tot parcursul anului pentru eficientizarea activitãtii lor si pãstrarea fortei de muncã fapt pentru care sunt dispusi sã ofere un pret mai bun pe litrul de lapte în extra sezon, care sã-i stimuleze pe producãtori. La rândul lor, crescãtorii de capre sunt obligati sã producã lapte non stop , fara sa tina seama de sezonalitatea strictã, naturalã a reproductiei caprinelor, care au sezonul de montã toamna. Rezolvarea problemei constã în desezonarea reproductiei. Acest lucru se poate realiza prin tratamente hormonale dar existã si o metodã care nu foloseste aport hormonal . Stimularea secretieiinterne proprii de hormoni se face prin controlul duratei luminii în adãpostul caprinelor .Fotoperiodismul este metoda care desezoneaza reproductia la capre.Ce legãturã existã între luminã si reproductia la capre si tapi?Referitor la capre, s-a constat cã activitatea lor sexualã demareazã când începe scãderea duratei zilei luminã, adicã din iulie si se continuã din ce în ce mai intens odatã cu descresterea duratei zilelor. Cele douã curbe ale variatiei anuale a duratei zilei si cãldurilor la capre evolueazã în sens invers, cãldurile caprelor demarând când fotoperioada diminueazã toamna dupã zilele lungi din timpul verii; activitatea sexualã se întrerupe când incepe cresterea vertiginoasã a zilei luminã, adicã primãvara. Acelasi fenomen are loc si la tapi: activitatea sexualã are evolutie inversã fatã de durata zilei, tapii având un libidou crescut si o productie maximã spermaticã de bunã calitate toamna pânã la începutul sau chiar în mijocul iernii. Cauza este secretia de melatoninã, hormonul care stimuleazã activitatea sexualã la toate mamiferele, secretie care are loc numai noaptea. Melatonina provine din transformarea enzimaticã a aminoacidului triptofan ,se gãseste în sânge si alte tesuturi sau fluide , inclusiv în lapte, fiind degradatã în ficat si rinichi. Desi secretia ei are loc numai noaptea, eliberarea ei în sânge este intermitentã cu un vârf între orele 1-2 noaptea si altul între orele 5-6, nivelul ei în sânge variind între 50-150 pg/ml.

În cursul anului, primãvara când noptile sunt scurte secretia de melatoninã este scãzutã, iar toamna cantitatea de melatoninã circulantã în sânge este mare durata secretiei fiind mai lungã ca si durata noptilor, fapt pentru care în acest sezon functia de reproductie este stimulatã la maxim.

O metodã de stimulare a reproductiei primãvara este tocmai suplimentarea cantitãtii de melatoninã prin implanturi artificiale, dar acesta fiind hormon, nu se foloseste pentru cresterea biologicã a caprelor ci este înlocuit de alte metode de exemplu fotoperiodismul.Controlul reproductiei prin fotoperiodismInformatia fotoperiodicã (luminã sau obscuritate) este captatã de ochi prin retinã, transmisã pe cale nervoasã pânã la glanda pinealã (epifizã) care secretã hormonul melatoninã. Prin intermediul hipotalamusului si al hipofizei, durata secretiei si deci cantitatea de melatoninã secretatã functie de lungimea noptii, influenteazã elaborarea de hormoni sexuali FSH si LH.Bazat pe acestã constatare stiintificã, protocolul de desezonare a reproductiei prin luminã-întuneric, are urmãtoarele etape:1. Simularea zilelor lungi; zi lungã fiind consideratã cea cu mai mult de 12 ore luminã. Între 15 martie si 1 octombrie se constituie perioada naturalã de zile lungi cu maximum în ziua solstitiului din iunie-16 ore.Pânã în 15 mai se actioneazã cu perioade luminoase (flesuri); s-a constatat cã în cursul unei zile (24 ore) existã o perioadã la care animalele sunt sensibile la luminã, numitã fazã fotosensibilã situatã la 16-17 ore dupã rãsãrit (punctul de reper al ritmului circadian). Prima fractie luminoasã (fles) de aproximativ 3 ore este un rãsãrit artificial si are loc pe la orele 5-6 prin aprinderea luminii artificiale pânã la orele 8-9 când lumina naturalã devine destul de puternicã.A doua fractie luminoasã (fles) începe la 16 ore dupã prima, în acest caz la orele 21-22 si dureazã 2 ore. Aceastã simulare a zilelor lungi va avea loc timp de 75 de zile (decembrie, ienuarie, februarie). Între cele douã flesuri luminoase caprele pot sta la luminã sau obsuritate, neavând nici o consecintã asupra animalului.2. Stimularea zilelor scurte :notiunea de zi scurtã implicã o perioadã de luminã de mai putin de 12 ore din 24. Cea mai scurtã zi este la solstitiul de iarnã pe 22 decembrie cu 8 ore de luminã din 24; se poate considera cã între 1 octombrie si 15 martie sunt zilele scurte naturale. Realizarea artificialã practicã a perioadei de zi scurtã implicã 2 variante:a) dacã tratamentul luminos se terminã înainte de 15 martie (de exemplu are loc în decembrie-ianuarie pânã la 15 februarie ) se vor întretineîn continuare caprele în adãpost sau afarã la luminã naturalã care pânã pe 15 martie este de zi scurtã.b) dacã s-a început tratamentul fotoperiodic cu zi lungã mai târziu si se terminã dupã 15 martie atunci este necesarã simularea artificialã a zilelor scurte prin crearea obscuritãtii adãpostului, nelãsând caprele sã stea în luminã decât 8-10 ore pe zi. Acest lucru se realizeazã prin astupatrea ferestrelor si lucarnelor cu folie de plastic.Deschiderea ferestrelor si usilor trebuie sã aibã loc între 7-16 sau 8-17, în rest adãpostul rãmâne în obscuritate timp de 70-90 zile (15 martie-1 iunie). Dacã se respectã programul alternantei luminã-întuneric, caprele pot fi mulse sau scoase la pãsune în periada de luminã. Acelasi tratament cu fotoperioada se aplicã si tapilor pentru stimularea libidoului si a productiei spermatice. Tapii trebuie tinuti în boxã separatã dar în acelasi adãpost cu caprele, intrvenind astfel la inducerea ovulatiei si prin efectul mascul.
Dupã terminarea tratamentului fotoperiodic caprelesunt inseminate artificial sau montate natural la sfârsitul lunii mai începutul lunii iunie, cuspermã congelatã sau cu tapii care au suportat acelasi tratament. Caprele care se întorc în estru sunt montate cu tapi dupã 21 de zile de la prima montã. Tapii pot fi folositi si pentru colectare de spermã în vederea
refrigerãrii sau congelãrii.
Aplicând si respectând strict protocolul metodei de desezonare a reproductiei prin fotoperiodism, caprele vor fãta la sfârsitul lui octombrie-începutul lui noiembrie. Alimentând artificial iezii, caprele se pot mulge iar laptele se livreaza începând din 15 noiembrie.
Nu toate caprele vor rãspunde la tratamentul fotoperiodic si vor fãta toamna; de aceea se va împãrti turma de capre în 2 grupuri: unul cu capre ce vor fãtaprimãvara (montate în octombrie -noiembrie) si alt grup cu capre care vor fãta în octombrie-noiembrie (montate în mai-iunie).
Animalele rezultate în urma încrucisãrii beneficiazã de un potential genetic superior rasei locale. În conditii de mediu favorabil, încrucisarea permite accelerarea progresului genetic. La realizarea unui program de ameliorare trebuie sã se tinã cont de faptul cã nu toate caracteristicile se transmit (heritabilitate) în mod egal la descendenti si de faptul cã pot exista si corelatii negative între caractere. De exemplu: între cantitatea de lapte si compozitia lui existã o corelatie negativã
SELECTIA IN TURMA consta în a retine în turma animalele care poseda caracteristicile dorite si eliminarea de la reproductie a animalelor purtatoare de tare (defecte);
SELECTIA DUPA ASCENDENTA se realizeaza pentru reproducatori, dupa performantele pe care le-au avut parintii lor;
SELECTIA DUPA DESCENDENTA consta în alegerea masculilor pentru reproductie, dupa performantele obtinute de produsii lor.
INCRUCISAREA DE ABSORBTIEreprezintã înlocuirea unei rase A cu rasa B utilizând, generatie dupã ganeratie doar genitori (masculi) din rara B (amelioratoare). Se considerã cã absorbtia a fost realizatã dupã patru generatii (93,7 % gene din rasa B) sau cinci generatii (96,8%).
Încrucisarea de ameliorare a unui anumit caracter constã în utilizarea masculilor unei rase ameliorate asupra femelelor rasei locale; se introduc astfel gene favorabile. Când asupra unui grup de femele care au fost matisate se introduc masculi din rasa A localã, se cheamã cã s-a efectuat o încrucisare de întoarcere.
INCRUCISARE SIMPLA SAU DE PRIMA GENERATIEÎncrucisare simplã sau de primã generatie (hibridare). Se efectueazã doar o singurã datã. Se obtine generati 1 de metisi sau hibrizi între rasa localã A si rasa amelioratoare B.
HIBRIDARE INTRE UNA SAU MAI MULTE RASE

CALENDAR
ACTIUNI ZOOTEHNICE SI SANITAR – VETERINARE
Pentru o bunã desfãsurare a activitãtii de crestere si întretinere a caprelor este necesarã cunoasterea principalelor activitãti zootehnice si sanitar- veterinare care trebuiesc urmãrite si respectate în diferitele faze ale anului.
IANUARIE: se iau mãsuri pentru campania de fãtãri la capre, se amenajeazã maternitatea cu boxele individuale, pentru caprele fãtate cu iezi si boxe individuale separate pentru caprele gestante în ultimele zile dinaintea fãtãrii. Se amenajeazã spatii ferite de curentii de aer si mai cãlduroase pentru iezii nou-nãscuti. Se face bonitarea iezilor nãscuti timpuriu, se face clasarea iezilor proveniti din inseminãri artificiale cu material seminal de la tapi de rasã curatã si cu performante deosebite si se retin iezii pentru îngrãsare. Din punct de vedere sanitar- veterinar se urnmãreste starea de curãtenie a adãposturilor.
FEBRUARIE: se continuã urmãrirea campaniei de fãtãri si bonitarea iezilor. Se fac dehelmintizãri la câinii care vin în contact cu turma de capre, pentru combaterea echinococozei si cenurozei, de douã ori pe an, stiut fiind faptul cã acesti câini sunt intermediarii acestor boli parazitare care apar la caprine. Se efectueazã tratamente de deparazitare internã (strongilatozã gastro-intestinalã, monieziozã, si în mod obligatoriu contra fasciolozei) si podotehnie.
MARTIE: se continuã campania de fãtãri la capre si se creazã conditii pentru cresterea iezilor. Se continuã bonitarea si clasarea iezilor. Crescãtorii care doresc inseminãri artificiale în contrasezon pentru obtinerea de fãtãri toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Ca actiune sanitar- veterinarã ce se efectueazã obligatoriu în aceastã lunã este vaccinarea profilacticã anticãrbunoasã.
APRILIE: se supravegheazã fãtãrile si se continuã bonitarea si clasarea iezilor. Se organizeazã stânele si se delimiteazã zonele de pãsunat. Se acordã o îngrijire deosebitã iezilor în scopul retinerii femelelor pentru reproductie. Crescãtorii care doresc inseminãri artificiale în contrasezon pentru obtinera de fãtãri toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Caprele se vor vaccina cu vaccinul antiagalactic. Se va continua dehelmintizarea pentru fasciolozã si monieziozã (la iezi). Se vor examina pãsunile pentru identificarea parazitismului, în special cu Fasciola si se aplicã tratamente si lucrãri de asanare. De asemenea, câinii ciobãnesti vor fi dehelmintizati pentru combaterea echinococozei si cenurozei.
MAI: Se boniteazã întregul efectiv de tineret caprin femel si mascul nãscut în anul precedent, în vederea trecerii la turma de bazã în acest an a animalelor bonitate. Crescãtorii care doresc inseminãri artificiale în contrasezon pentru obtinera de fãtãri toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Animalele sunt tratate pentru râie, prin îmbãieri profilactice sau prin injectarea de ivermectine. De asemenea se vor face tratamentele antiparazitare pentru dictiocaulozã, strongilatoze gastro-intestinale si
monieziozã.
IUNIE: se urmãreste starea de sãnãtate, apreciindu-se performantele zootehnice în vederea bonitãrii fenotipice si clasãrii lor înainte de a intra în stabulatie când se vor stabili si cârdurile pentru prãsilã. În aceastã perioadã se urmãreste întãrcarea iezilor si se organizeazã turme de iezi ce vor iesi la pãsune. Se fac îmbãieri antiscabioase si tratamentele antiparazitare pentru dictiocaulozã, strongilatoze gastro-intestinale si monieziozã.
IULIE: Se fac tratamente pentru dictiocaulozã. Lucrari de podotehnie.
AUGUST: se pregãteste campania de montã, prin suplimentarea ratiei la tapi cu concentrate si administrarea de premixuri, precum si de ouã care au efect benefic asupra calitãtii spermei. Se pregãtesc adãposturile pentru fãtãrile caprelor sincronizate în martie. Se întocmeste planul de montã în cazul în care se doreste sincronizarea cãldurilor si inseminarea artificialã a caprelor cu material seminal congelat de la tapi locali sau cu spermã de la rase din import. Se stabileste numãrul de tapi necesar pentru monta efectivului de capre.
SEPTEMBRIE: se încep actiunile de sincronizare si inducere a cãldurilor la capre în functie de perioda în care crescãtorul doreste sã aibã grupate fãtãrile. Se pregãtesc adãposturile pentru fãtãrile caprelor sincronizate în aprilie. Ca actiuni sanitar- veterinar de prevenire se executã vaccinarea anticãrbunoasã si tratamentele generale antiscabioase, contra monieziozei.
OCTOMBRIE: începe campania de montã naturalã si se continuã sincronizãrile pentru inseminarea artificialã a caprelor. Se pregãtesc adãposturile pentru fãtãrile caprelor sincronizate în mai. Se pregãtesc adãposturile pentru perioada de stabulatie, se fac deratizãri, dezinsectii si dezinfectii. Ca actiuni sanitar- veterinare de preventie se face vaccinarea anticãrbunoasã si deparazitãrile înainte de perioada de stabulatie.
NOIEMBRIE: se continuã actiunea de inseminare artificialã si montã naturalã. Se organizeazã turmele de capre pentru iernat si perioada de stabulatie. Se izoleazã ferestrele, se completeazã geamurile astfel încât sã se asigure adãposturi confortabile, fãrã curenti de aer. Lucrari de podotehnie.
DECEMBRIE: se fac verificãri ale efectivelor de capre si se începe compartimentarea saivanelor, pregãtindu-se pentru etapele urmãtoare, respectiv boxe pentru caprele inseminate în august ce vor fãta în cursul lunii ianuarie
BOLI
MEDICALE
INDIGESTII
PNEUMONII
INFECTIOASE
AGALAXIA CONTAGIOASA (Rasfug alb)
ETIOLOGICARACTERE EPIZOOTOLOGICE: BLOU CLINIC: MODIFICARI ANATOMOPATOLOGICE: DIAGNO
E: TEHNICA AJUSTĂRII UNGHIILOR LA OVINE ŞI CAPRINE
TA
STIC: TRATAMENT: PREVENIRE SI COMBATERE:
BRUCELOZA CAPRINA LEPTOSPIROZA NECROBACILOZA
MAMITA GANGRENOASA (Rasfugul negru)
SCRAPIA
ARTERITA INFECTIOASA CAPRINA
AVORTUL
Întocmai ca la om, unghiile ovinelor şi caprinelor au o creştere continuă şi din acest motiv trebuie tăiate periodic. Neglijarea acestui lucru poate duce la infirmitate şi la imposibilitatea animalelor de se deplasa şi de a se hrăni. Viteza de creştere a unghiilor este diferită şi influenţează direct durata dintre două ajustări. Astfel, la oile şi caprele întreţinute pe o pardoseală moale (pământ, nisip etc.) verificarea copitelor se face mai des decât la cele care păşunează pe terenuri accidentate şi pietroase. Pe de alta parte regimul alimentar influenţează calitatea cornului, iar unghiile de culoare închisă sunt mai rezistente. Datorită multitudinii factorilor de influenţă, verificarea copitelor se face

după un interval de timp stabilit de crescător, în funcţie de rasa animalelor şi de condiţiile de hrănire şi întreţinere existente în fermă. În mod obişnuit această acţiune se efectuează periodic, la un interval de 3-5 luni. La capre, creşterea unghiilor poate fi controlată, într-o oarecare măsură, prin aducerea unor bolovani mari în padoc. Acestea se vor căţăra frecvent (le place la înălţime) ceea ce v-a duce la tocirea copitelor în contact cu suprafaţa abrazivă a pietrei.
Uneltele necesare pot fi achiziţionate din magazinele de specialitate şi sunt reprezentate de: cuţit bine ascuţit, cu unul sau două margini tăioase; cleşte acţionat manual sau pneumatic; pilă sau disc abraziv, (pentru o curăţire superficială sau finisare); perie aspră; mănuşi din piele pentru protecţia mâinilor împotriva tăieturilor. Alegerea materialelor necesare se face uşor prin consultarea unor cataloage de specialitate elaborate de către firmele care comercializează aceste produse.
Dacă caprele sunt docile, iar operatorul este destul de robust pentru a le contenţiona, ajustarea unghiilor se desfăşoară fără probleme şi poate fi efectuată de o singură persoană. În caz contrar, este nevoie de încă o persoană care să ajute la imobilizare sau de echipament pentru limitarea mişcării animalelor.
Modul de lucru presupune parcurgerea următoarelor etape:
• După ce animalul a fost prins se adoptă o poziţie ca cea prezentată în figura alăturată. Operatorul va sta cu spatele spre trenul anterior al animalului şi cu picioarele de o parte şi de alta a corpului caprei astfel încât să poată controla, prin presare cu genunchii, mişcările acesteia. Cu mâna stângă va ridica şi va ţine membrul posterior, mâna dreaptă fiind utilizată pentru mânuirea uneltelor. Faţă de ovine, caprele sunt mult mai agile, mai sperioase şi pot reacţiona violent ceea ce face, ca în anumite situaţii, această operaţie să devină un calvar. Pentru a evita accidentarea caprei şi a muncitorului se va apuca ferm membrul animalului astfel încât acesta să nu poată fi împins în spate şi să lovească mâna în care se ţine cuţitul sau cleştele. Datorită temperamentului vioi al acestor animale mulţi crescători preferă folosirea cleştelui în schimbul cuţitului care poate provoca tăieturi adânci atunci când mişcările caprei sunt greu de controlat.
La membrele la anterioare se adoptă poziţia ghemuit lângă corpul animalului cu aducerea piciorului acestuia până deasupra genunchilor operatorului pentru a lucra mai uşor.
Contenţia ovinelor se face în poziţia şezând sau în decubit dorsal toatemembrele rămânând libere la dispoziţia celui care efectuează ajustarea.
• În etapa a doua se va curăţa interiorul unghiei de bălegar sau de pământ cu vârful cuţitului sau al cleştelui şi cu o perie aspră. Dacă toaleta

ongloanelor nu s-a efectuat de mult timp cornul copitei poate creşte astfel încât să acopere cavitatea formată unde s-a strâns murdăria, creând condiţii pentru apariţia necrobacilozei. Această afecţiune mai apare în situaţia în care unghiile cresc şi nu se îndoaie formând un gol mare în interior unde se va tasa pământ şi bălegar.
• Pasul următor îl reprezintă îndepărtarea prin tăiere a cornului copitei crescut în exces. Se va acorda deosebită atenţie unghiului de tăiere astfel încât suprafaţa unghiei să îi permită animalului că calce uniformpe un teren plan. Pentru a verifica acest lucru se lasă jos, din când în când, membrul la care se lucrează şi se apreciază dacă acesta calcă corect şi dacă ajustarea a fost făcută uniform.
Uneori cornul poate fi foarte tare. În acest caz, este indicată utilizarea uneltelor cu mâner, adică a cleştilor, asupra cărora se poate exercita mai multă forţă “controlată” decât asupra cuţitului. Unghiile prea deformate sau prea tari se taie pe o porţiune mai mică operaţiunea reluându-se după câteva zile. Copitele sunt mai moi dacă animalele s-au plimbat prin iarbă umedă anterior ajustării.
Cele mai multe greşeli au loc la ajustarea vârfului unghiei. Dacă cavitatea din interiorul cornului este mai mare într-o parte operatorul este tentat să taie mai mult pentru a o elimina făcând mai dificilă menţinerea la nivel a ambelor părţi. Ajustarea călcâiului se face mai uşor.
• Pasul final este netezirea cornului cu ajutorul pilei abrazive. În acest scop poate fi utilizat cu succes un aparat tip flex pe a cărei suprafaţă mobilă poate fi aplicat un disc abraziv. Se va finisa până când, prin porţiunea albă a copitei, se poate zări un ţesut de culoare roz. Aceasta e vascularizat şi dacă este tăiat se produc hemoragii.
Forma unghiei şi modul în care calcă un ied sau un miel de câteva săptămâni reprezintă modelul ideal după care operatorul se poate ghida, atât la ajustare cât şi la finisare.
Orice greşeală se va manifesta în scut timp prin apariţia defectelor de aplomb care, prin stresul produs, va afecta producţia obţinută indiferent de natura ei (lână, lapte sau carne).
Contenţia ovinelor

Tehnici de castrare la berbeci şi ţapi
Sorin Voia
Castrarea este o acţiune care se aplică la vârste diferite în funcţie de opţiunea crescătorului şi destinaţia masculilor: îngrăşare sau reproducţie.
Tineretul mascul destinat îngrăşării este castrat în perioada de alăptare, imediat după ce testiculele au coborât în scrot, pentru a reduce efectele negative asupra sănătăţii şi implicit asupra sporului mediu zilnic. Cu cât acţiunea se desfăşoară mai târziu cu atât stresul este mai mare şi creşte riscul îmbolnăvirii animalului.Prin castrarea masculilor destinaţi îngrăşării productivitatea muncii creşte nefiind necesară constituirea unor turme separate pe sexe. Sunt însă şi crescători care păstrează masculii necastraţi pe considerentul că aceştia cresc mai repede sub stimulent hormonal (nivel ridicat de testosteron). În acest caz, castrarea trebuie efectuată anterior sacrificării pentru a evita “mirosul şi gustul neplăcut” al cărnii.
Ţapii şi berbecii destinaţi reproducţiei vor fi castraţi după reformare, anterior perioadei de recondiţionare.
Indiferent de metoda utilizată este necesară vaccinarea contra tetanusului.
.
1. CASTRAREA CHIRURGICALĂ
Iedul este contenţionat de membrele posterioare astfel încât spatele animalului să se afle sprijinit pe pieptul celui care îl ţine.Se face o incizie a scrotului, cu un bisturiu ascuţit, se pun în evidenţă testiculele şi se smulg fără a tăia cordoanele testiculare. Pe rană se aplică un antiseptic.
La masculii adulţi vasele sanguine au un diametru mai mare şi nu pot fi smulse fără a provoca hemoragii grave. Pentru a evita astfel de probleme se folosesc pense hemostatice cu care se strânge, timp de câteva minute, fiecare cordon testicular, anterior tăierii lui. Animalele castrate se introduc într-un ţarc curat şi vor fi atent supravegheate în primele zile pentru a preveni apariţia infecţiilor.
În SUA, ţapii în vârstă de până la o lună sunt castraţi chirurgical fără anestezie. În Anglia, legea stipulează că la tineretul ovin şi caprin în vârstă de peste 2 luni, operaţia
de castrare se efectuează numai de către medicul veterinar, după anestezia animalului.
2. CASTRAREA CU AJUTORUL CLEŞTILOR
Se poate utiliza un cleşte special destinat acestui scop (ex. Burdizzo), de forme diferite, cu ajutorul căruia se strivesc cordoanele testiculare.
Dacă testiculele au coborât în scrot, se strânge puternic cleştele la baza scrotului imediat sub joncţiunea acestuia cu corpul unde există o zonă mai îngustă. Fiecare cordon testicular v-a fi strâns separat.
Testiculele se atrofiază în aproximativ 30-40 de zile după desfăşurarea acţiunii. Nu se provoacă răni deschise care să atragă muştele însă strivirea poate fi incompletă şi unul sau ambele cordoane să rămână funcţionale. Metoda este recomandată în cazul fătărilor târzii când temperatura mediului înconjurător este mai ridicată. Stresul este minim, creşterea este influenţată foarte puţin şi se elimină riscul apariţiei infecţiilor.
3. CASTRAREA CU AJUTORUL INELELOR DE CAUCIUC
Inelele elastice din cauciuc pot fi folosite la castrarea masculilor începând cu vârsta de cel puţin 10 zile.
După ce ne asigurăm că ambele testicule se simt la palpare se aplică un inel de cauciuc, la baza scrotului, cu ajutorul unui cleşte special. Inelul are un diametru mai mic decât circumferinţa scrotului şi va efectua o stazăputernică asupra cordoanelor spermatice şi arteriale. Testiculele se usucă în 20-30 zile. Nu au loc hemoragii şi riscul infecţiilor este redus. Când apar infecţii, se intervine săptămânal cu iodură de potasiu aplicată local. În cazurile mai grave se administrează antibiotice.
Cleşte pentru aplicarea inelelor de cauciuc
Inelele de cauciuc pot fi utilizate şi pentru a induce criptohidia. Pe baza mai multor studii efectuate în Australia s-a demonstrat că masculii tineri sterilizaţi cu ajutorul inelului de cauciuc se dezvoltă mai rapid, depun mai puţină grăsime şi mai mult ţesut muscular, decât masculii castraţi sau necastraţi.
Procedeul constă în împingerea testiculelor înapoi în organism prin orificiile inghinale şi aplicarea unui inel de cauciuc la baza scrotului pentru a le împiedica să coboare în pungile testiculare. Temperatura constantă a corpului are efect negativ asupra maturării spermatozoizilor şi induce sterilitatea parţială sau totală. După efectuarea acestei acţiuni testiculele produc încă hormonii care au ca efect creşterea sporului mediu zilnic şi a cantităţii de carne în carcasă. Activitatea sexuală este însă redusă sau

inexistentă.
Metoda se aplică la vârsta de aproximativ o lună, animalul numindu-se criptorhid (testicule ascunse).
Nu se recomandă a fi utilizată pentru producerea de masculi încercători. După o perioadă mai mare de timp, în testiculele reţinute, unele din celulele lui Sertoli se pot transforma în tumori care produc cantităţi reduse de estrogeni şi induc apariţia unor caractere feminine.
Indiferent de metoda de castrare aleasă acţiunea este motivată prin creşterea calităţii cărnii care poate fi valorificată la preţuri mai mari atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă.
RETETE
Preparatele din lapte de capra sunt foarte valoroase avand o mare cautare si fiind foarte apreciate in Europa dar la noi in tara acestea nu au vanzare nefiind o educatie gastronomica si traditie in consumul produselor din lapte de capra.
TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A BRANZEI DIN PASTA LACTICA
In Franta majoritatea brânzeturilor de caprã sunt fabricate pe baza unei “paste lactice” si consumate din prima zi de fabricatie si pânã dupã mai mult de o lunã de maturare. Brânzeturile de ferma sunt fabricate din lapte nefiert, un lapte de calitate trebuind sã îndeplineascã urmãtoarele conditii : - nu trebuie sã continã impuritãti vizibile - nu trebuie sã prezinte miros si gust anormal - aciditatea sã fie apropiatã sau usor superioarã laptelui din momentul mulsului, 18o Torner (Dornic) - nu trebuie sã continã antibiotice, antiseptice, produse de curãtat - nu trebuie sã continã germeni patogeni
ETAPELE tehnologiei de fabricatie a brânzei din pastã lacticã
FILTRAREA si determinarea aciditãtii laptelui (prin titrare cu biuretã)COAGULAREA, adicã închegarea laptelui. Se ia temperatura laptelui care trebuie sã fie 20-24oC ; se adaugã zer (lactoser) 2-3%, se adaugã cheagul în cantitate de 0,6-0,8ml la 10 litri lapte (cu 520 mg chimozinã ) cu o seringã sau eprubetã; se amestecã laptele; se mentin vasele cu lapte pentru închegare la 18-23oC timp mediu de 24ore (12-36 ore), notându-se ora când s-a adãugat cheagul.MODELAREA, se verificã laptele prins care trebuie sã fie tare, neted si dezlipit de marginile recipientului, iar dacã este moale se fac 2-3 tãieturi cu cutitul si se mai lasã 1-3ore. Se face analiza aciditãtii zerului care trebuie sã fie 50-65o T. Pentru modelarea

pastei sunt necesare forme speciale, adicã niste cutii din plastic cu perforatii dese dar mici atât pe fund cât si pe pereti. Se ia laptele închegat cu polonicul, foarte usor ca sã nu se sfãrâme prea mult si se umplu aceste forme; se pãstreazã 20% din lapte pentru adãugarea lui ulterioarã, asa încât brânza rezultatã sã aibã gramajul dorit. Dupã 2-3ore de scurgere se adaugã în forme si cantitatea opritã.SCURGEREA SI SARAREA brânzei: formele cu lapte închegat se tin la scurs pe o masã de inox timp de 12-24 ore, la temperatura de 18-23oC. Dupã primele 6-7 ore de scurgere pasta se sãreazã, apoi se întoarce în formã si se sãreazã din nou. Sãrarea se efectueazã cu scopul conservãrii brânzei , formãrii crustei, si definitivãrii gustului, doza de sare fiind de 1-2gr. la 100 grame cas.ÎNTARIREA SI USCAREA brânzei au ca scop completarea scurgerii zerului, stabilizarea brânzei si buna implantare a florei de maturare. Întãrirea brânzei are loc la temperatura de 16-18oC si umiditatea de 70-80% (în functie de flora doritã), timp de 18-24 ore. Pentru întãrire, se scot bucãtile de brânzã din forme, se aseazã pe un grãtar în sala de fabricatie si se sãreazã fatã de deasupra. Uscarea este de preferat sã se facã într-o încãpere specialã, uscatã, prevãzutã cu ventilator, cu temperatura de 12-16oC, umiditatea 70-85%, timp de 24 ore în medie (între 1-3 zile). Se cântãreste brânza înainte si dupã uscare :dupã tipul de brânzã, se pierde în greutate cam 10-25%. În timpul uscãrii se întorc calupurile de brânza zilnicMATURAREA: se pun grãtarele cu bucãtile de brânzã într-o încãpere aerisitã, dar umedã, ca sã se dezvolte o flora de suprafata (uneori se introduc chiar mucegaiuri sau levuri).
Temperatura camerei de maturare trebuie sã fie constantã (8-12oC), umiditatea 80-85% sau chiar 90%, depinzând de flora ce trebuie sã se dezvolte. În timpul maturãrii se întorc bucãtile de brânzã la 2-3 zile ; durata maturãrii (1 sãptãmânã –1 luna) depinde de stadiul la care se va consuma brânza, si anume : proaspãtã, semiuscatã sau uscatã.
Back to top
 

Jump:     Back to top

Syndicate this thread: rss 0.92 Syndicate this thread: rss 2.0 Syndicate this thread: RDF
Powered by e107 Forum System
 Lupte de caini VIDEO
Aici aveti exemple de cat de crude si salbatice pot fi aceste lupte .

Pentru a putea vedea aceasta rubrica trebuie sa va INREGISTRATI

say NO to animale violence !

support LOVE MY PET fundation

CLICK AICI
 Site-uri partenere

recent list
Jocuri Online

Manele Radio
www.maneleradio.com


Sunete
www.sunete.info

Anunturi Gratis
www.chilipir.org
 Chatbox
You must be logged in to post comments on this site - please either log in or if you are not registered click here to signup


admin
daca vrei sa stii totul despre "CRESTEREA PREELITELOR" citeste articolul nostru

admin
articolul "CRESTEREA SI INTRETINEREA STRUTILOR" a fost adaugat in forumul nostru la sectiunea "Ferme de facut bani"

admin
in "Cultivarea culturilor profitabile" gasiti acum informatii utile despre CRESTEREA CIUPERCILOR COMESTIBILE

admin
tot in sectiunea Ferme de facut bani , gasiti acum si Cresterea Caprelor istorie clasificare metode si sfaturi

admin
am adaugat in sectiunea Forum / Ferme de facut bani , animale subventionate : Creşterea curcilor de performanţă

Avantajele creşterii curcilor


 





copyright @ 2012 AMSTAFF CLUB ROMANIA & rep MOLDOVA